Presă

Conferința lui Gregory D. Alles, fost elev și discipol al lui Mircea Eliade, și un spectacol muzical de amploare, cu 90 de muzicieni – creațiile inedite cu temă religioasă ale lui George Enescu, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea – deschid Congresul internațional de istorie a religiilor.

Congresul internațional de istorie a religiilor | Religions 360 debutează duminică, 20 septembrie, de la ora 17.00, la Ateneul Român, într-o seară care aduce împreună cercetători și personalități academice din România și din întreaga lume și care propune, încă de la inaugurare, un dialog între istoria religiilor, cultură, filosofie și arte.

Congresul reunește participanți din 58 de țări și 6 continente, iar sesiunea inaugurală va include intervenții ale reprezentanților celor mai importante organizații internaționale și europene din domeniul studiului religiilor, precum și ai unor importante instituții academice și culturale din România.

Traducerea ca punte între religii, limbi și culturi

Momentul central al deschiderii academice va fi conferința susținută de profesorul Gregory D. Alles, de la McDaniel College, Maryland și Shri Govind Guru University, fost elev și discipol al lui Mircea Eliade.

Intitulată „Slow Translation and the Study of Religions: Promise and Perils”, conferința va deschide seria de reflecții și dezbateri ale congresului printr-o analiză a traducerii ca instrument fundamental al studiului religiilor și al transferului între limbi, culturi și lumi religioase.

La sesiunea inaugurală vor participa, între alții, prof.dr. Satoko Fujiwara, președinta International Association for the History of Religions, Universitatea din Tokyo, prof.dr. Marco Pasi, președintele European Association for the Study of Religions, EPHE, Sorbona, Paris, prof.dr. Tim Jensen, vicepreședinte al International Council for Philosophy and Human Sciences, prof.dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, prof.dr. Iulia Motoc, judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului între 2013 și 2023 și judecător al Curții Penale Internaționale, Eugen Ciurtin – președintele Congresului, precum și reprezentanți ai principalelor instituții de cercetare și cultură din România. Amfitrion al serii: jurnalistul cultural Marius Constantinescu.

Sonoteism: religii în muzica lui George Enescu

Inaugurarea congresului continuă cu un eveniment artistic de amploare: „Sonotheism: Religion in Enescu”, un concert-concept cu 90 de muzicieni, care explorează dimensiunea religioasă și spirituală a creației lui George Enescu.

Concertul reprezintă încununarea programului de cercetare „Sonotheism: Religion in Enescu”, desfășurat la Institutul de Istorie a Religiilor în perioada 2022–2026, și propune o perspectivă inedită asupra operei enesciene, traversând teme și universuri religioase de la Grecia arhaică și iudaism până la creștinism, hinduism, buddhism și relația dintre religie și modernitate.

Pe scena Ateneului Român se vor afla Musica Ricercata Orchestra, Corul „Preludiu – Voicu Enăchescu”, dirijat de Andrei Stănculescu, actorul Vlad Ivanov, soprana Cristina Fieraru, tenorul Nicolae Simonov și baritonul Sergiu Garabajii, sub conducerea dirijorului Gabriel Bebeșelea.

Conceptul le aparține muzicianului Gabriel Bebeșelea și istoricului religiilor Eugen Ciurtin.

Programul cuprinde Andante religioso pentru două violoncele și orgă, Andante con moto de Franz Schubert, în orchestrația lui Enescu, precum și fragmente din Oedip, Strigoii, L’Aurore și oratoriul Ahasvérus, în premieră absolută la București.

Concertul pornește de la o lucrare compusă de Enescu în adolescență și urmărește, prin creații din perioade diferite ale vieții sale, felul în care teme religioase, mitologice și spirituale traversează universul său artistic.

„De ce este Enescu cel mai împlinit dintre noi? Nu mai e de mult timp o întrebare. Certitudinile vin din comparația profundă cu ansamblul culturii românești. Cel puțin de la pașoptiști încoace. Printre împliniri – oricât ar fi fost el însuși brăzdat de adversitate, sursa caracterului, și chiar a destinului – sunt și mari necunoscute. Împliniri secrete. Așa sunt zecile de partituri, de la capodopere la schițe timpurii, care au libret, titlu sau tematică religioasă. Pentru Bach și Handel dispunem de biblioteci întregi care arată cum opera lor e scăldată în protestantismul german și englez. Pentru Vivaldi, Scarlatti și Mozart – în catolicismul italian, spaniol și austriac. Ei sunt însă occidentul Europei. Dar Enescu? La Institutul de Istorie a Religiilor am desfășurat programul de cercetare Sonotheism: Religion in Enescu (2022-2026). Îl încheiem la Ateneu, în deschiderea Congresului internațional, la consacrarea Institutului. Grație uluitoarei științe și marii receptivități a lui Gabriel Bebeșelea, muzician cum ai visa. Religie greacă arhaică, iudaism, iudeo-creștinism, hinduism și buddhism, catolicism și ortodoxie, religie și modernitate. Toate sunt și în opera lui Enescu. E însăși preistoria departamentelor de cercetare din Institut, pentru că ele provin din aceeași Europă sonoră și erudită. Congresiștii din 58 de țări și 6 continente vor percepe cum se configura sonor însăși istoria generală și comparată a religiilor în epoca primei ei expansiuni, între 1895 și 1931. Religia lui Enescu, ne-a spus-o, era arta lui. Însăși această muzică. Sonoteism”, a declarat Eugen Ciurtin, președintele congresului.

La rândul său, muzicianul Gabriel Bebeșelea, dirijorul concertului, definește proiectul astfel:

„Sonotheism e mai mult decât un concert-concept și mai mult decât o conferință. Este lupa prin care vom descoperi un George Enescu dincolo de măiestria sunetelor, revelând un polimat pasionat de istoria religiilor. Este o adevărată radiografie a liantului dintre sunet și religii, în cel mai larg și cuprinzător sens al cuvântului, cu lucrări compuse de acesta între vârstele de 14 și 50 de ani: Andante religioso pentru două violoncele și orgă, interpretat pe orga Ateneului construită grație campaniei lui Enescu pentru strângere de fonduri, trecând prin trioul de Schubert pe care Enescu l-a orchestrat pentru funeraliile vice-mamei sale, Regina Elisabeta, apoi magnum opusul Oedip, Strigoii, L’Aurore, culminând cu două fragmente din oratoriul Ahasvérus, interpretate în premieră la București, lucrare nefinalizată de Enescu, din păcate, despre care marele Jules Massenet spunea pe 29 octombrie 1895 – da, Enescu avea doar 14 ani! – că este uimitor ca dezvoltare și cu armonii mult mai «moderne» decât lucrările sale din anul precedent. Pentru acest demers, pe cât de muzical, pe atât de științific, își unesc forțele artistice Orchestra Musica Ricercata, Corul Preludiu – Voicu Enăchescu, actorul Vlad Ivanov, soprana Cristina Fieraru, tenorul Nicolae Simonov și baritonul Sergiu Garabajii.”

Astfel, prima seară a Congresului internațional de istorie a religiilor | Religions 360 pune în dialog două forme de cunoaștere: cuvântul și sunetul, traducerea și interpretarea, cercetarea academică și experiența artistică. Conferința prof. dr. Gregory D. Alles și concertul dedicat lui George Enescu deschid împreună un congres care își propune să privească istoria religiilor din cât mai multe perspective și să creeze un spațiu internațional de întâlnire între discipline, tradiții și generații de cercetători.

Accesul publicului la eveniment se face pe bază de invitație.

ORGANIZATORI

Societatea pentru Istoria Religiilor | Society for the History of Religions, Institutul de Istorie a Religiilor

PARTENERI

Universitatea din București, Ateneul Român, Ambasada Elveției, Swiss Sponsor Fund, Ambasada Norvegiei

PARTENERI MEDIA

RFI România, Radio România Muzical, Radio România Cultural, Hotnews, Agerpres, Scena9, LaPunkt, Contributors, Observator cultural, Matca, Bookhub, Buletin de București

COMUNICARE & PR

Headsome Communication

Peste trei săptămâni, în perioada 20-25 septembrie 2026, cercetători și profesori de renume din Europa, Statele Unite, Australia, Japonia și India, alături de reprezentanți ai celor mai importante centre academice și edituri internaționale, se reunesc la București pentru un Congresul internațional de istorie a religiilor | Religions 360.

Evenimentul se distinge printr-o excepțională prezență academică de pe toate continentele și printr-o amplă diversitate istorico-geografică, metodologică și tematică a contribuțiilor științifice. Cea mai consistentă prezență este cea europeană, însă programul reunește și zeci de profesori și cercetători din Australia, Japonia, India și Statele Unite ale Americii, mulți dintre participanții internaționali urmând să ajungă la București pentru prima dată.

De la India, Mesopotamia, Grecia și Roma la războiul din Ucraina și inteligența artificială

Prin amploarea și diversitatea sa, Religions 360 propune mai mult decât o succesiune de conferințe și paneluri. Congresul creează un cadru în care istoria religiilor poate fi privită simultan din perspectiva marilor civilizații ale trecutului și a transformărilor radicale ale prezentului.

Printre cele mai complexe paneluri ale congresului se numără cele care pun în dialog marile tradiții și civilizații ale Antichității – India, Mesopotamia, Grecia și Roma – cu problematica religioasă a lumii contemporane.

În program se regăsesc teme de maximă actualitate, precum mutațiile fenomenelor religioase determinate de războiul asupra Ucrainei, dar și transformările produse de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și a modelelor LLM.

Combinația dintre perspectiva de lungă durată și analiza fenomenelor în plină desfășurare constituie una dintre trăsăturile distinctive ale congresului.

O semnificație aparte o are panelul Twenty Years in the Study of Esotericism 360°: primul panel din cadrul unui congres european special consacrat studiului esoterismului occidental în modernitatea globală a avut loc aici, în 2006, iar unul dintre organizatorii de atunci este astăzi convenorul reuniunii. În acest sens, congresul actual reia și dezvoltă o tradiție academică internațională asociată deja cu Bucureștiul.

O panoramă a metodelor contemporane de studiere a religiilor

Diversitatea tematică este dublată de o remarcabilă dinamică metodologică. Programul acoperă un spectru larg de abordări, de la metodele istorico-filologice și comparative până la perspective interdisciplinare asupra religiei, societății, culturii, patrimoniului și tehnologiei.

Astfel, congresul nu urmărește doar să prezinte rezultatele cercetării contemporane, ci și să pună în discuție metodele prin care religia este înțeleasă, analizată și reinterpretată în prezent.

O participare academică de prim rang

La București vor veni unii dintre cei mai importanți istorici ai religiilor și cercetători ai fenomenului religios din prezent, specialiști care ar onora prin prezența lor orice mare reuniune academică internațională.

Pe lângă cei cinci keynote speakers – Gregory D. Alles (McDaniel College, Maryland), Carole M. Cusack (Universitatea din Sydney), Almut-Barbara Renger (Universitatea din Basel), Jens Schlieter (Universitatea din Berna) și Michael Stausberg (Universitatea din Bergen) –, la București vor fi prezenți cercetători de prim rang precum Jenny Berglund (Stockholm), Henrik Bogdan (Gothenburg), Philippe Borgeaud (Geneva), Cristiana Facchini (Bologna), Satoko Fujiwara (Tokyo), Charles Guittard (Paris), Wouter Hanegraaff (Amsterdam), Aaron W. Hughes (Rochester, New York), Knut A. Jacobsen (Bergen), Tim Jensen (Odense), Amarjiva Lochan (Delhi), Claudio Moreschini (Pisa), Marco Pasi (Paris), Neil Price (Uppsala), Mark Sedgwick (Aarhus) și Alan Strathern (Oxford).

Prezența acestora confirmă caracterul internațional al congresului și poziționează Bucureștiul în centrul dialogului academic global dedicat istoriei și studiului religiilor.

Cărți fundamentale pentru disciplina istoriei religiilor, lansate în premieră la București de mari edituri academice internaționale

Un alt punct forte al congresului îl constituie dimensiunea editorială, prin mesele rotunde dedicate unora dintre cele mai recente publicații majore. La București vor fi lansate și dezbătute, în prezența autorilor, editorilor și colaboratorilor, volume abia apărute sau programate să apară chiar în septembrie la unele dintre cele mai prestigioase edituri academice internaționale, precum Princeton University Press, Routledge, Bloomsbury, Brill și Leiden University Press. Printre acestea se numără On the Altar: A History of Sacrifice from the Sacred to the Secular (Princeton University Press, 2026), Beyond Mother Goddesses: Mothers, Motherhood and Mothering at the Intersection with Religions (Routledge, 2026), Handbook on Motherhood and Religions (Bloomsbury, 2027) sau Handbook of Buddhism in Europe, editat în două volume la Brill de Martin Baumann, Jørn Borup și Knut A. Jacobsen. Mari edituri de profil vor fi prezente cu standuri: Equinox, Springer/Palgrave, Labor et fides, Kohlhammer, Bloomsbury sau Brill, printre editurile de referință pentru cercetarea internațională în studiul academic al religiilor, științelor umaniste și științelor sociale, iar faptul că cele mai noi apariții ale lor sunt aduse și discutate la București, chiar în dialog direct cu autorii și editorii, conferă congresului o importantă dimensiune editorială și intelectuală.

O tradiție românească de 30 de ani în istoria religiilor

Congresul Religions 360 are loc într-un moment cu o puternică încărcătură simbolică pentru comunitatea românească a istoricilor religiilor: în 2026 se împlinesc 30 de ani de la începuturile primei asociații profesionale dedicate Istoriei religiilor din România.

După cum amintește istoricul religiilor Eugen Ciurtin, în vara anului 1996, la sfârșitul celui de-al doilea an de studii la Facultatea de Filosofie a Universității din București, acesta și-a reunit câțiva colegi și prieteni, într-un demers care avea să ducă mai întâi la fondarea, în 1997, a revistei Archaeus. Studies in the History of Religions, periodic generalist și comparatist, iar apoi, în 2000, a Studia Asiatica. International Journal for Asian Studies:

„Chiar pe 25 august 2026 se împlinesc 30 de ani de la începuturile primei asociații profesionale pentru Istoria religiilor din România.”

În cele trei decenii care au urmat, activitatea acestei comunități academice a contribuit la conectarea cercetării românești la marile rețele internaționale ale disciplinei: Asociația Archaeus s-a afiliat la European Association for the Study of Religions în 2002 și la International Association for the History of Religions în 2005, a organizat, în septembrie 2006, la București, primul congres de istoria religiilor desfășurat vreodată în Europa de Est, și a fondat Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române, prima instituție consacrată domeniului în istoria academică și culturală a României, avându-l ca director fondator pe Andrei Pleșu.

„Nu întâmplător, cea mai mare parte a activității asociației devenite Societatea pentru Istoria Religiilor, organizator principal al Congresului mondial din 2026, este legată direct de cel mai dens spațiu istorico-religios din România: cartierul locuit de mai mulți savanți istorici ai religiilor și indianiști, de la Mircea Eliade și Arion Roșu la Andrei Oișteanu, foarte aproape de străzile lui Moses Gaster și Constantin Georgian. Sesiunea de închidere și banchetul Congresului din 2026 vor avea de altfel loc în acel spațiu central al orașului care asigură o privire panoramică 360o (Aria TNB) precum Congresul asupra disciplinei, trei etaje mai sus de – și trei generații după – „maidanul Primăriei”, exact locul unde adolescentul Eliade obișnuia să joace oină. Împrejur încă subzistă clădirile Bucureștilor contemporane cu primul congres mondial de orientalistică (Paris, 1873), cu prima catedră universitară de profil (Geneva, 1874) și cu primul congres mondial de Istoria religiilor (Paris, 1900). Bucureștiul în 2026 aparține acestei dinamici a Europei”, a declarat istoricul Eugen Ciurtin.

Religions 360 propune astfel o întâlnire la scară globală: o privire de ansamblu asupra religiilor, istoriei lor, transformărilor lor și asupra instrumentelor prin care lumea academică încearcă să le înțeleagă – din cât mai multe unghiuri, într-un singur loc: București.

Congresul Internațional de Istorie a Religiilor, ediția 2026 este organizat de Societatea pentru Istoria Religiilor | Society for the History of Religions și Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Coordonatorul proiectului este istoricul religiilor Eugen Ciurtin, cel care a coordonat și organizarea primei ediții a acestui eveniment major în 2006.

Parteneri: Universitatea din București, Ateneul Român, Muzeul Național al Literaturii Române

Parteneri media: TVR Cultural, Agerpres, Hotnews, RFI România, Radio România Cultural, LaPunkt, Observator cultural, Matca, Bookhub, Buletin de București, iqADS

Între 20 și 25 septembrie, Bucureștiul găzduiește una dintre cele mai ample reuniuni internaționale dedicate studiului religiilor. Evenimentul reunește peste 700 de lucrări, prezentate de cercetători din 58 de țări, de pe șase continente, reprezentând peste 300 de instituții academice și de cercetare.

Printre invitații de marcă ai congresului se numără cinci dintre cele mai importante voci internaționale ale domeniului – Gregory D. Alles, Carole M. Cusack, Almut-Barbara Renger, Jens Schlieter și Michael Stausberg – care vor susține conferințe plenare pe teme ce prezintă probleme cardinale în istoria religiilor, perene sau inovatoare, cu perspectiva Religions360.

De la miturile Antichității și religiile inspirate de cultura pop la buddhism, sacrificiu, violență și valoarea vieții umane, programul Religions360 explorează transformările religiei și felul în care aceasta continuă să influențeze cultura și societatea. Prin amploarea sa internațională și diversitatea temelor abordate, congresul propune o perspectivă amplă asupra religiei în lumea contemporană și asupra modului în care aceasta este cercetată, interpretată și înțeleasă astăzi.

Prezența celor cinci keynote speakers transformă Religions360 într-un eveniment academic de anvergură internațională și oferă publicului român ocazia de a întâlni direct cercetători care contribuie la redefinirea modului în care înțelegem religia în secolul XXI.

• Gregory D. Alles | despre necesitatea unei „traduceri lente” în istoria religiilor. Printre invitații de onoare ai congresului se numără Prof. Dr. Gregory D. Alles, profesor la McDaniel College, Maryland, Statele Unite, și specialist în istoria, teoria și metodologia studiului comparat al religiilor, autor și editor al multor lucrări de referință ale domeniului.

La Religions360, Gregory D. Alles va susține prelegerea Traducerea lentă și studiul academic al religiilor: promisiune și pericole / Slow Translation and the Study of Religions: Promise and Perils, dedicată conceptului de „traducere lentă” și necesității de a acorda mai multă atenție contextului cultural, nuanțelor lingvistice și sensurilor locale atunci când sunt studiate tradiții religioase din spații diferite.

Student, doctorand și apoi asistent și coleg mult mai tânăr al lui Joseph Kitagawa și Mircea Eliade la Chicago, monograf al lui Rudolf Otto și cercetător pasionat al populațiilor tribale adivasi din India, Gregory D. Alles a participat și la Congresul european organizat cu aceiași inițiatori la București în 2006, în premieră absolută în Europa de Est, după ce a colaborat atât la The Encyclopedia of Religion editată de Eliade (1987), cât și la a doua ei ediție, coordonată de Lindsay Jones (2005), pentru care a și fost consultant editorial.

• Carole M. Cusack | jocul și localizările identității la originea religiei. Unul dintre cele mai provocatoare subiecte ale congresului este propus de Prof. Dr. Carole M. Cusack, profesor la Universitatea din Sydney, Australia, și cercetătoare recunoscută internațional pentru studiile sale inovatoare despre religiile inventate, spiritualitatea contemporană și cultura pop.

Cusack este cunoscută pentru cercetarea unor forme de religiozitate inspirate de ficțiune și cultura populară. Cercetarea sa pornește de la o întrebare care schimbă perspectiva tradițională asupra religiei: poate ficțiunea să producă forme autentice de credință, identitate și comunitate?

La Religions360, ea va susține prelegerea Huizinga și Goffman intră într-un bar: Joc și performance în crearea religiei / Huizinga and Goffman Walk into a Bar: Play and Performance in the Creation of Religion, în care va pune în dialog ideile încă pertinente ale lui Johan Huizinga și Erving Goffman pentru a analiza rolul jocului, al spectacolului, al reprezentării de sine și al altor practici ale identității în formarea și menținerea comunităților religioase.

Prelegerea sa propune o perspectivă provocatoare: religia poate fi înțeleasă nu doar prin ceea ce oamenii cred, ci și prin ceea ce fac, joacă, performează și astfel construiesc împreună.

• Almut-Barbara Renger | de la mănăstirile Antichității buddhiste la Silicon Valley: cum se transformă mindfulness-ul

Unul dintre conceptele religioase care au traversat cel mai spectaculos granițele culturale este analizat de Prof. Dr. Almut-Barbara Renger, cercetătoare în domeniul studiului religiilor și al istoriei receptării Antichității, asociată cu Universitatea din Basel și autoarea unei cărți despre mitul lui Œdip de la Sofocle la Freud și Cocteau.

Renger urmărește felul în care mindfulness-ul a călătorit din tradițiile buddhiste din Asia către Europa și America de Nord, fiind reinterpretat succesiv de misionari creștini și buddhiști reformatori, propunând o veritabilă genealogie de-a lungul a două milenii și jumătate de practici indiene și globale ale tehnicilor de meditație. La Religions360, ea va susține prelegerea O abordare de 360° asupra mindfulness-ului: concepte religioase în mișcare / A 360° View of Mindfulness: Religious Concepts in Motion, în care va analiza transformările acestui concept din perspective istorice, culturale, instituționale și epistemice, inclusiv controversa privind instrumentalizarea sa în cultura neoliberală.

Prelegerea propune o idee esențială: mindfulness-ul nu este o realitate fixă, cu un singur sens, ci o constelație de practici și semnificații care se transformă pe măsură ce circulă între culturi și epoci. De altfel, Renger continuă o cercetare de impact reliefată și de Handbook of Buddhism in Europe (Brill, 2 vol.), lucrare colectivă de sinteză care se va lansa, printr-o dezbatere analitică cu numeroși participanți și în prezența editorilor Martin Baumann, Jørn Borup și Knut A. Jacobsen, chiar la București în cadrul Congresului.

• Jens Schlieter |  vegetarianismul, sacrificiul uman, violența și întrebările incomode despre religie

Prof. Dr. Jens Schlieter, profesor de istoria religiilor la Universitatea din Berna, Elveția, este cunoscut pentru cercetările sale asupra buddhismului indian și tibetan, bioeticii, morții, transmigrației și experiențelor la limita morții.

La Religions360, Schlieter va susține prelegerea Școala carnismului: sacrificiul animal, vegetarianismul și justificarea violenței în studiul religiei / The Carnism School: Animal Sacrifice, Vegetarianism, and the Justification of Violence in the Study of Religion.

Pornind de la conceptul de „carnism”, cercetătorul va examina critic modul în care anumite teorii clasice despre sacrificiu au presupus rolul central al consumului de carne și al vărsării de sânge în constituirea grupurilor religioase și în legitimarea violenței.

Prelegerea propune și un exercițiu intelectual neobișnuit și provocator: cum s-ar fi schimbat teoriile noastre academice despre religie dacă tocmai tradițiile vegetariene (buddhiste, jaine, iudaice sau creștine) ar fi devenit dominante? Astfel, Schlieter nu analizează doar practicile religioase, ci și presupunerile ascunse ale cercetătorilor care au încercat să le explice, revigorând întrebări, concepte și practici esențiale care i-au preocupat pe cei mai redutabili istorici ai religiilor din ultimul secol și inclusiv pe Mircea Eliade.

• Michael Stausberg | o istorie a sacrificiului uman și întrebarea despre valoarea vieții

Cel de-al cincilea keynote speaker este Prof. Dr. Michael Stausberg, profesor de istoria religiilor la Universitatea din Bergen, Norvegia, și unul dintre cercetătorii de referință ai studiului contemporan al religiilor.

Specialist internațional în istoria zoroastrismului sau a dispariției religiei, autor al unor contribuții foarte semnificative în teoria și metodologia studiului academic al religiilor, Stausberg este cunoscut pentru capacitatea de a conecta cercetarea unor tradiții religioase determinate cu întrebări mai largi despre modul în care definim și înțelegem religia, într-un dialog fertil cu istoria disciplinei.

În cadrul Religions360, el va susține prelegerea Valorile vieții umane: fragmente dintr-o istorie a sacrificiilor umane / The values of human lives: Chips from a history of human sacrifice.

Pornind de la istoria și reprezentările sacrificiului uman în ansamblul istoriei religioase planetare, conferința va analiza problematica din perspective conceptuale, teoretice, comparative și istoriografice. În centrul acesteia se află o întrebare fundamentală: cum s-a schimbat, de-a lungul istoriei, ceea ce societățile consideră sacru și ce valoare acordă vieții umane? În loc să speculeze fără efect, ca mai vechii istorici ai religiilor, asupra originilor sacrificiilor umane, Stausberg va analiza în principal discursurile religioase despre necesitatea abolirii lor: precum abolirea oficială a sclaviei, abolirea sacrificiilor umane cu justificări religioase indică un moment pivotal macroistoric.

Cinci perspective. Un singur dialog despre  istoria religiilor în centrul societăților secolului XXI.

Prin reunirea acestor cinci cercetători, Religions360 propune o perspectivă cu adevărat „360°” asupra religiilor istorice și contemporane. De la miturile Antichității la religiile inventate ale culturii pop, de la buddhismul indian, asiatic și global și problemele etice contemporane până la sacrificiu, violență și teoriile moderne despre religie, temele congresului traversează epoci, continente și discipline academice. Cei trei profesori din Europa, alături de unul din Australia și un altul din Statele Unite ale Americii, probează caracterul global al Congresului, toate cele cinci nume dominând peisajul editorial contemporan.

Religions360 nu își propune doar să prezinte religia în coordonatele ei istorice izolate, ci să pună întrebări decisive despre transformările religioase, despre interpretarea generalistă și comparativă a religiilor și despre strategiile de interpretare a lor, precum și despre ce ne spun acestea despre societatea în care trăim.

Între 20 și 25 septembrie, Bucureștiul va deveni astfel scena unui dialog internațional despre religie, cultură și societate: un dialog în care trecutul întâlnește prezentul, iar întrebările vechi despre sens, identitate, moarte și sacru primesc interpretări noi.

Religions360 – cinci voci internaționale, șase zile de dialog și o perspectivă de 360° asupra religiei în lumea contemporană.

Deschiderea oficială va avea loc duminică, 20 septembrie 2026, de la ora 17:00, la Ateneul Român, printr-un eveniment care va îmbina conferințe dedicate istoriei religiilor, patrimoniului cultural și dialogului intercultural cu un program de muzică clasică, într-o celebrare a cunoașterii, culturii și valorilor universale. Lucrările congresului se vor desfășura ulterior la Universitatea din București.

Informațiile privind participarea publicului, programul și modalitatea de înscriere vor fi anunțate în curând pe site-ul oficial Religions360, precum și pe canalele oficiale de social media ale congresului: www.religions360.eu.

Congresul Internațional de Istorie a Religiilor, ediția 2026 este organizat de Societatea pentru Istoria Religiilor | Society for the History of Religions și Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Coordonatorul proiectului este istoricul religiilor Eugen Ciurtin, cel care a coordonat și organizarea primei ediții a acestui eveniment major în 2006.

Parteneri: Universitatea din București, Ateneul Româna

Parteneri media: Agerpres, Hotnews, RFI România, Radio România Cultural, LaPunkt, TVR Cultural, Observator cultural, Matca, Bookhub

•  58 de țări • 315 instituții academice • 227 de orașe reprezentate

• participanți de la Harvard, Oxford, Cambridge, Sorbona, Tokyo, Delhi sau Berlin

• Bucureștiul intră în grupul select al orașelor care găzduiesc congresul pentru a doua oară

•  deschiderea oficială: 20 septembrie, ora 17:00, la Ateneul Român

În luna septembrie a acestui an, Bucureștiul devine centrul mondial al dezbaterilor dedicate studiului academic al religiilor și dialogului interdisciplinar dintre religie, cultură și societate.

Timp de șase zile, în perioada 20–25 septembrie 2026, Bucureștiul va găzdui Congresul Internațional de Istorie a Religiilor, ediția 2026, desfășurat sub tema „Religions 360°”. Evenimentul va reuni sute de cercetători în istoria generală și comparată a religiilor, profesori universitari, reprezentanți ai editurilor academice și personalități culturale din 58 de țări de pe 6 continente, afiliați la peste 300 de universități și institute de cercetare de prestigiu, precum Sorbona, Harvard, Oxford, Cambridge, Tokyo, Delhi sau Berlin. Participanții vor analiza, din perspective multidisciplinare, evoluția istorică, impactul social și transformările contemporane ale fenomenului religios la nivel global. Prin amploarea și diversitatea participării internaționale, congresul transformă Bucureștiul într-un reper al dialogului științific internațional și al diplomației culturale.

Bucureștiul, din nou pe harta marilor congrese academice ale lumii

Capitala României va găzdui acest congres de referință, organizat sub egida Asociației Europene pentru Studiul Religiilor (EASR) și a Asociației Internaționale pentru Istoria Religiilor (IAHR), două dintre cele mai prestigioase organizații academice globale din domeniu. Prin această dublă afiliere, Bucureștiul va deveni unul dintre puținele orașe din lume care au găzduit de două ori această reuniune științifică, alături de Paris, Leiden și Stockholm. Ediția din 2026 va reuni simultan cea de-a 22-a Conferință EASR și Conferința Regională IAHR, la 20 de ani de la prima ediție organizată în capitala României, în 2006.

„Domeniul studiului religiilor din România este extrem de important, iar colegii noștri români sunt foarte apreciați în comunitatea noastră academică internațională. Prin urmare, am susținut din toată inima găzduirea conferinței în România.

Este semnificativ faptul că această conferință marchează cea de-a 20-a aniversare a primei noastre conferințe EASR de la București, desfășurată în perioada 20–23 septembrie 2006, eveniment major care s-a axat pe moștenirea lui Mircea Eliade”, a declarat profesorul Marco Pasi, președintele EASR.

Ediția 2026, sub semnul a patru momente de referință din calendarul cultural românesc.

Congresul internațional de la București are și o puternică încărcătură simbolică pentru cultura română, marcând patru momente importante din calendarul cultural românesc: 170 de ani de la nașterea lui Moses Gaster, 150 de ani de la inaugurarea primului curs de limba sanscrită la Universitatea din București de către indianistul Constantin Georgian, 40 de ani de la dispariția istoricului religiilor Mircea Eliade și 35 de ani de la moartea savantului Ioan Petru Culianu.

Prin excelența academică, vizibilitatea internațională și prestigiul instituțional al participanților, congresul reprezintă totodată un important instrument de diplomație culturală, consolidând poziția Bucureștiului ca punct de întâlnire între cercetare, cultură și societate. În același timp, sprijinul acordat tinerilor cercetători și bursierilor, accesul deschis la o parte dintre evenimente și realizarea unei ample arhive video vor contribui la construirea unei moșteniri educaționale și științifice de durată.

Deschiderea oficială va avea loc duminică, 20 septembrie 2026, de la ora 17:00, la Ateneul Român, printr-un eveniment care va îmbina conferințe dedicate istoriei religiilor, patrimoniului cultural și dialogului intercultural cu un program de muzică clasică, într-o celebrare a cunoașterii, culturii și valorilor universale. Lucrările congresului se vor desfășura ulterior la Universitatea din București.

Publicul va avea acces la o serie de evenimente din cadrul congresului. Detaliile privind programul și modalitatea de participare vor fi anunțate ulterior pe site-ul oficial al proiectului și pe paginile sale de social media.

Congresul Internațional de Istorie a Religiilor, ediția 2026 este organizat de Societatea pentru Istoria Religiilor | Society for the History of Religions și Institutul de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române. Coordonatorul proiectului este istoricul religiilor Eugen Ciurtin, cel care a coordonat și organizarea primei ediții a acestui eveniment major în 2006.