Foto: Pudelek · CC BY-SA 3.0
Curtea Veche — Curtea Domnească și Biserica Sfântul Anton
1559, Mircea Ciobanul. Cea mai veche biserică păstrată din București și biserica de încoronare a domnilor Țării Românești.
Religions 360°
Bucureștiul cercetătorilor religiilor
Bucureștiul nu este un oraș cu un singur monument. Este un oraș în care patru sau cinci regimuri religioase s-au așezat unul peste altul și apoi au fost parțial șterse — iar ștergerea este la fel de lizibilă ca ceea ce a supraviețuit: Țara Românească tributară otomanilor, secolul grecesc fanariot, întoarcerea spre Apus după 1830, biserica națională interbelică și demolările anilor ’80. Acest ghid este alcătuit astfel încât straturile să rămână vizibile.
Patruzeci și două de obiective, fiecare cu o notă despre motivul pentru care merită o oră. Totul se află în oraș, accesibil pe jos sau cu o scurtă cursă de taxi de la locațiile congresului — și nimic de aici nu se află pe un traseu turistic standard decât din întâmplare.
Patru plimbări care încap în program
1Două ore: Curtea Veche și nucleul secolelor XVII–XVIII
Biserica Curtea Veche → Muzeul Curții Vechi → Hanul lui Manuc → Bărăția → Sfântul Gheorghe Nou și Kilometrul Zero → Doamnei → Colțea → Palatul Suțu. Totul pe o rază de 800 m. Începeți cu aceasta; fixează cadrul pentru tot restul.
2O jumătate de zi: linia demolărilor
Mănăstirea Antim → Schitul Maicilor → Mihai Vodă (căutați rampa) → panta Uranus → perimetrul Palatului Parlamentului → Sfinții Apostoli → Domnița Bălașa. Parcurgeți-o pe jos, nu cu taxiul: miza este cusătura dintre ce s-a păstrat și ce s-a ras.
3O jumătate de zi: Bucureștiul evreiesc
Templul Coral → Sinagoga Mare și expoziția despre Holocaust → Muzeul de Istorie a Evreilor (Templul Unirea Sfântă) → Teatrul Evreiesc de Stat → blocurile goale dintre ele. Apoi, dacă aveți după-amiaza, Bellu plus cimitirele sefard și așkenaz de pe Șerban Vodă (tramvai sau 15 minute cu taxiul).
4O jumătate de zi, spre nord: colecțiile
Muzeul Țăranului Român → Muzeul Satului → Herăstrău. Ambele pe aceeași axă, la 10 minute unul de altul, cu taxiul sau cu metroul (Piața Victoriei → Aviatorilor).
Duminică dimineața, 20 septembrie: liturghia ortodoxă ține aproximativ între 08:00 și 11:00 — Catedrala Patriarhală pentru ritul arhieresc deplin. Vineri seara și sâmbătă dimineața, la Templul Coral, pentru slujba de Șabat — contactați mai întâi Federația.
Harta
Filtrați pe categorii; alegeți un obiectiv din listă sau de pe hartă pentru povestea lui și un link Google Maps.
Cele patruzeci și două de obiective
Ctitorii domnești și ortodoxe
Foto: Chainwit. · CC BY-SA 4.0
Catedrala Patriarhală și Dealul Mitropoliei
1654–58, Constantin Șerban. Sediul Bisericii Ortodoxe Române; pe deal se află și Palatul Patriarhal și fosta Cameră a Deputaților.
Foto: Andrei Stroe · CC BY-SA 3.0 ro
Mănăstirea Radu Vodă
Ctitorită în 1568, rezidită în 1614 după o pustiire otomană. O incintă monahală pe colină, cu seminarul alături.
Foto: The original uploader was Pixi at Romanian Wikipedia. · CC BY 2.5
Biserica Bucur
O capelă minusculă din secolul al XVIII-lea, sub Radu Vodă, legată prin legendă de ciobanul Bucur, întemeietorul mitic al orașului — un studiu de caz despre origini inventate.
Biserica Domnița Bălașa
1881–85, Alexandru Orăscu. Neorenaștere și neobrâncovenesc — construcția națiunii române tradusă în arhitectură bisericească.
Foto: Andrei Stroe · CC BY-SA 3.0 ro
Sfântul Spiridon Nou
1768, Scarlat Ghica. Cea mai mare biserică din epoca fanariotă a orașului și necropolă a familiei Ghica.
Foto: Munteanu Anca · CC BY-SA 4.0
Biserica Sfinții Apostoli
1636, Matei Basarab, pe o fundație din secolul al XVI-lea. Un supraviețuitor tăcut la marginea zonei demolărilor.
Foto: Biruitorul · CC0
Mănăstirea Plumbuita
Secolul al XVI-lea, Petru cel Tânăr și Matei Basarab; aici a funcționat prima tiparniță din București (1582). Incintă fortificată lângă lacul Colentina.
Foto: Chainwit. · CC BY 4.0
Biserica Zlătari
Biserica breslei zlătarilor de pe Calea Victoriei, rezidită în 1850–1852 și pictată de Gheorghe Tattarescu. Pelerinii vin pentru moaștele Sfântului Ciprian; biserica stă azi strânsă între blocurile interbelice, după lărgirile succesive ale arterei.
Brâncovenesc
Foto: Chainwit. · CC BY-SA 4.0
Mănăstirea Antim
1713–15, ctitorită și proiectată de Antim Ivireanul — mitropolit de origine georgiană, tipograf, martir. Mutată 20 m pe șine în 1985.
Foto: Andrei Stroe · CC BY-SA 3.0
Sfântul Gheorghe Nou
Ctitoria lui Constantin Brâncoveanu și locul său de îngropare, nemarcat până în 1914. Afară se află Kilometrul Zero al României.
Foto: Diego Delso · CC BY-SA 4.0
Biserica Kretzulescu
1722, Iordache Crețulescu și Safta Brâncoveanu. Fațadă brâncovenească de cărămidă și o repictare interbelică în școala lui Tattarescu; a supraviețuit anilor ’80 doar printr-o intervenție.
Foto: Britchi Mirela · CC BY-SA 3.0 ro
Biserica și Spitalul Colțea
1701–15, Mihai Cantacuzino. Biserică, spital și școală într-o singură fundație filantropică — cel mai vechi spital al Bucureștiului.
Foto: Biruitorul · CC0
Biserica Doamnei
1683, ctitorie a Mariei Doamna, soția lui Șerban Cantacuzino. Frescele pridvorului aparțin lui Constantinos, pictorul Hurezilor.
Mutate, ascunse sau distruse
Foto: Mihai Petre · CC BY-SA 3.0 ro
Biserica Mihai Vodă
1594, Mihai Viteazul. În 1985 biserica a fost rulată 289 m la vale pe șine și zidită între blocuri; clădirile mănăstirii au fost distruse.
Foto: Stefan Jurca from Munich, Germany · CC BY-SA 2.0
Schitul Maicilor
1726. Mutat 245 m în 1982 pentru eliberarea amplasamentului Uranus; azi rămas printre ministere.
Foto: fusion-of-horizons · CC BY 2.0
Biserica Olari
1758. Mutată 55 m în 1982 și întoarsă spre altă stradă — cea mai puțin cunoscută dintre bisericile translate și cea mai ușor de citit ca operațiune fizică.
Foto: Unknown authorUnknown author · Public domain
Văcărești — locul mănăstirii și parcul natural
Cel mai mare ansamblu monahal din sud-estul Europei (1716–22), folosit ca închisoare, apoi dinamitat în 1986. Groapa a devenit o zonă umedă, astăzi parc natural.
Palatul Parlamentului și rana cartierului Uranus
Centrul Civic din 1984–89 a șters un cartier întreg și vreo douăzeci de biserici. Citiți-l ca spațiul negativ din jurul fiecărei biserici mutate de pe această hartă.
Foto: Rakoon · CC0
Palatul Cotroceni și biserica mănăstirii, rezidită
Mănăstirea lui Șerban Cantacuzino din 1679; biserica a fost demolată în 1984 și rezidită pe amprenta ei în 2009. Vizitele la muzeu se fac cu programare.
Bucureștiul evreiesc
Foto: Ștefan Jurcă from Munich, Germany · CC BY 2.0
Templul Coral
1857–66, copie în stil maur a templului Leopoldstädter din Viena. Sinagoga centrală a evreimii române și sediul Federației.
Foto: Andrei Stroe · CC BY-SA 3.0 ro
Sinagoga Mare și expoziția memorială a Holocaustului
1845, rit polonez-așkenaz, repictare rococo din 1936. Găzduiește astăzi expoziția memorială despre Holocaustul din România.
Foto: Cristian Chirita · CC BY 3.0
Muzeul de Istorie a Evreilor (Templul Unirea Sfântă)
O sinagogă din 1836/1850 devenită muzeu: arhive comunitare, obiecte de ritual și topografia unui cartier în mare parte demolat.
Foto: Andrei Stroe · CC BY-SA 2.5
Cimitirele evreiești sefard și așkenaz, Șerban Vodă
Două cimitire evreiești imediat lângă Bellu — sefard și așkenaz unul lângă altul, cu epigrafia și diferența de rit lizibile în pietre.
Foto: CC BY-SA 3.0
Teatrul Evreiesc de Stat (TES)
Fondat în 1948 din scena idiș interbelică; joacă și astăzi în idiș, cu traducere. Inima instituțională supraviețuitoare a vechiului cartier Văcărești–Dudești.
Alte rituri și comunități
Foto: Luka Jačov at English Wikipedia · Public domain
Catedrala Armeană și cartierul armenesc
1911–15, după modelul catedralei din Ecimiadzin. Străzile din jur alcătuiesc cel mai bine păstrat cartier negustoresc din secolul al XIX-lea.
Foto: Britchi Mirela · CC BY-SA 3.0 ro
Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif
1873–84, Friedrich Schmidt din Viena. Astăzi înghesuită de un turn de birouri — un celebru caz românesc de drept al patrimoniului.
Foto: Korinna · CC BY-SA 3.0 ro
Bărăția (biserica franciscană)
Locul comunității de rit latin cel puțin din anii 1400: Bucureștiul catolic dinaintea catedralei catolice, rezidit după incendiu și cutremur.
Foto: Olahus · Public domain
Biserica Italiană „Preasfântul Mântuitor”
1915–16, neoromanic de Mario Stoppa — biserica migrației italiene de meșteri care a construit mult din Bucureștiul modern.
Foto: Philipp Strathausen · CC BY-SA 2.5
Biserica Rusă (Sfântul Nicolae, biserica studenților)
1905–09, ridicată de legația rusă cu fonduri țariste — șapte cupole aurite în stil moscovit, la un pas de Universitate.
Foto: The original uploader was Alesia17 at Romanian Wikipedia. · CC BY-SA 1.0
Biserica Greacă „Buna Vestire”
Front de templu neoclasic din anii 1890, ridicat de colonia greacă — posteritatea vizibilă a secolului fanariot.
Foto: Cristian-Mihail Miehs --Miehs (discuție) 15 aprilie 2013 08:33 (EEST) · Public domain
Biserica Evanghelică Luterană
1851–53, hală neogotică a comunității germane, în curtea din spatele Căii Victoriei.
Foto: Joe Mabel · CC BY 3.0
Biserica Anglicană a Învierii
1914, construită pentru colonia britanică și legătura dinastică anglo-română; parohie anglofonă activă și astăzi.
Colecții și muzee
Foto: Diego Delso · CC BY-SA 4.0
Muzeul Național de Istorie a României
Mulajul integral al Columnei lui Traian, tezaurul de la Pietroasele și Lapidariul — versiunea statului despre propriul trecut religios.
Foto: Alexandru Panoiu from Bucharest, Romania · CC BY 2.0
Muzeul Național de Artă — Galeria de Artă Veche Românească
Icoane, epitafe brodate, argintărie și iconostase întregi, în mare parte salvate din mănăstiri desființate sau demolate.
Foto: Chainwit. · CC BY-SA 4.0
Muzeul Național al Țăranului Român
Reexpunerea lui Horia Bernea de după 1990: cruci, icoane pe sticlă și o biserică de lemn reasamblată, puse în scenă ca teologie, nu ca etnografie. Expoziția despre comunism, la subsol.
Foto: Chainwit. · CC BY-SA 4.0
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
1936, ieșit din școala sociologică a lui Gusti. Biserici de lemn și gospodării strămutate — o arhivă în aer liber a religiei vernaculare.
Foto: Britchi Mirela · CC BY-SA 3.0 ro
Muzeul Municipiului București (Palatul Suțu)
Muzeul orașului, într-un palat boieresc din anii 1830: hărți și imagini ale Bucureștiului pe care secolul XX l-a îndepărtat.
Memoria și orașul otoman
Foto: Andrei Stroe · CC BY-SA 3.0 ro
Cimitirul Bellu
Din 1858: sculptură funerară, aleea scriitorilor și capela — ideile românești despre moarte, națiune și memorie din secolul al XIX-lea, într-o singură incintă.
Foto: Josep Renalias Lohen11 · CC BY 4.0
Piața Revoluției și Memorialul Renașterii
Balconul fostului Comitet Central, Palatul Regal, biserica Kretzulescu și memorialul din 2005 — o singură piață, patru regimuri.
Foto: Michel Bouquet · Public domain
Hanul lui Manuc
1808, ridicat de dragomanul armean Manuc Bei — ultimul caravanserai păstrat al Bucureștiului otoman, lângă Curtea Veche.
Foto: Britchi Mirela · CC BY-SA 3.0 ro
Casa Melik (Muzeul Theodor Pallady)
1760, cea mai veche casă păstrată din București, ridicată de o familie armeană — arhitectură domestică dinaintea întoarcerii spre Apus.
Fotografii prin Wikimedia Commons — creditul însoțește fiecare imagine.
Note practice
- Bisericile ortodoxe sunt în general deschise toată ziua, gratuit, și se poate intra în timpul slujbelor. Ținută decentă; fără blitz; cereți voie înainte de a fotografia interioarele și nu fotografiați niciodată oamenii care se închină.
- Sinagogile cer act de identitate și control de securitate. Aranjamentele se fac prin Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) — scrieți prin email înainte de călătorie.
- Palatul Cotroceni și Palatul Parlamentului cer programare prealabilă și pașaport.
- Muzeele: cele mai multe sunt închise lunea, câteva luni și marți. Confirmați cu o zi înainte.
- Deplasarea: nucleul istoric se parcurge pe jos, de la un capăt la altul, în 25 de minute. Magistrala de metrou M2 (nord–sud) acoperă Piața Victoriei → Universitate → Unirii → Tineretului. Taxiurile sunt ieftine; folosiți Bolt sau Uber, nu taxiurile de pe stradă.
- Fiecare obiectiv trimite direct la pagina sa de loc din Google Maps — nume, fotografii, program și recenzii, nu doar un punct pe hartă.